Obiceiuri şi tradiţii

În Suceava se păstrează încă foarte bine multe obiceiuri legate de momente importante din viaţa omului: naşterea, căsătoria şi moartea. Ele sunt manifestări prin care se comunică şi se perpetuează valorile morale.
Din şirul obiceiurilor tradiţionale se detaşează nunta care, în forme tradiţionale, continuă să se realizeze prin manifestări complexe, în care se îmbină elemente cu caracter economic, juridic, ritual şi folcloric şi care formează un mare spectacol popular. Actele care stau la baza căsătoriei îmbracă forme rituale şi ceremoniale menite să aducă tinerii familii prosperitate, viaţă fericită şi integrare socială în viaţa comunităţii.

Cu acest prilej, costumul tradiţional dobândeşte unele însemne specifice momentului, iar actele care compun ceremonialul se desfăşoară pe mai multe planuri: urătura la poarta miresei, jocul zestrei în curtea casei miresei şi iertăciunea, apoi nunta propriu-zisă la casa mirelui, închinatul şi împodobitul miresei. Repertoriul muzical folosit cu această ocazie este adecvat: jocul zestrei, jocul cel mare, doina de jale a miresei, hora miresei, hora cea mare.

La naştere există multe interdicţii care trebuie respectate. Naşterea unui copil era însoţită de anumite rânduieli ce trebuie respectate în primul rând de mama copilului şi de moaşă. Odată născut copilul, acesta era implicat într-o suită de practici ce aveau ca scop, pe de o parte protecţia copilului în faţa forţelor malefice şi pe de altă parte integrarea noului individ în comunitate.
În primul rând el trebuia ferit de deochi, motiv pentru care moașa îl lega la mâna dreaptă cu un fir de strămătura sau de panglică de culoare roșie. Pentru a fi ferit de boli, erau stinşi nişte cărbuni în scăldătoare.
Scăldătoarea era prima baie care se făcea copilului şi la care se aduceau diferite obiecte simbolice (bănuţi, busuioc, zahăr) pentru ca acesta să fie:
Scump ca argintul,
Dulce ca mierea,
Bun ca pâinea,
Sănătos ca oul,
Rumen ca bujorul,
Atrăgător ca busuiocul,
Alb ca laptele.

Rodinile sunt darurile pe care rudele şi prietenii le aduc în casa noul născutului. Urmau alte două evenimente importante: botezul şi cumetria. Pentru a primi taina botezului, copilul trebuie să aibă un naş ales de părinţii pruncului. Naşul e cel care trebuie să pregătească ”pânza” pe care va fi aşezat copilul după botez şi în care se miruieşte (pânză numită în zona şi crişmă), ”faşa” pentru înfăşat şi ”bârneşul” pentru legat faşa. Ca daruri pentru copil de dăruieşte piese de îmbrăcăminte.
Cumetria se desfăşoară în ziua botezului, nelipsite fiind cu această ocazie, darurile în ”pânzături”. Pentru serviciul făcut părinţii îşi arătau recunoştinţa în timpul ”colăcimii”, când naşii primeau colaci şi alte daruri.

Sunt încă prezente obiceiuri în legătură cu moartea omului, credinţe şi practici ale căror origini se pierd în vechime. Ceremonialul are mai multe etape: despărţirea de cei vii, pregătirea trecerii în lumea cealaltă, restabilirea echilibrului social rupt prin plecarea celui decedat. Legătura cu strămoşii se continuă prin diferite alte manifestări comemorative.









© CERC - Filiala Suceava
aprilie 2009
Acest site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene. Răspunderea privind corectitudinea şi coerenţa informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web. Pentru informaţii despre celelalte programe finanţate de Uniunea Europeană în România, ca şi pentru informaţii detaliate privind statutul de membru al României la Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi adresa web a Centrului de Informare al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.